Republica CROAȚIA

Republika Hrvatska – croată

Originea termenilor de „croat” și „Croația” este incertă, cele mai cunoscute teorii afirmând că ele reprezintă fie o denumire gotică, fie una indo-ariană dată unui trib slav. În 888, inscripția Branimir atestă folosirea lor în latină. De numele locuitorilor se leagă etimologia termenului cravată; astfel, în perioada domniei lui Ludovic al XIV-lea, în armată, activa un regiment de cavalerie constituit din croați. Aceștia purtau la gât panglici, pe care francezii le-au numit după originea purtătorilor, croate, substantiv devenit apoi cravate.

• Capitala: Zagreb (799,565 locuitori – estimări 2015)
• Populație: 4,313,707 milioane locuitori (est. iulie 2016 – CIA World Factbook)
• Suprafață: 56,594 km2  – 24 % din România; 20 de județe (zupanije, zupanija – singular) și un oraș cu statul special (grad), capitala Zagreb
• Densitatea populației:  75.8/km2
• Geografie și climă:
  • localizare: stat european situat în NV Peninsulei Balcanice, pe coasta Mării Adriatice (peste 1000 de insule)
  • vecinătăți: (V) Marea Adriatică și Italia; vecini (S) Bosnia Herțegovina și Muntenegru, (E) Serbia și Ungaria, (N) Slovenia
  • relief: din cele 1000 de insule de pe coasta Adriaticii, 48 sunt locuite permanent, cele mai mari – Cres și Krk; câmpiile estice fac parte din Câmpia Panoniei și sunt traversate de râurile Sava, Drava, Kupa și Dunărea; nordul este deluros; Alpii Dinari – în sud, la granița cu Bosnia, cel mai înalt vârf de 1831m
  • clima: continentală, moderat caldă și ploioasă; coasta Adriaticii și zonele învecinate – climă mediteraneană
• Componența etnică: croați 90,4%, sârbi 1.2%,alții 3%, nespecificat 0.2% (est. 2011)
• Apartenența confesională: creștini: romano-catolici  86,3 %, ortodocși – 4,4%; musulmani – 1,5 %,  alții  1.5%, nespecificat 2.5%, niciuna 3.8%,  (est. 2011)
• Limbi: croata (oficială) 95,6%, sârba 1.2%, altele 3% (inclusiv maghiara, cehă, slovacă și albaneza), nespecificat 0.8% (est. 2011)
• Ziua națională și alte sărbători importante:
  • 25 iunie – ziua statalității (1991 – declararea independenței de Iugoslavia)
  • 22 iunie – ziua de luptă antifascistă (răscoala împotriva forțelor Axei în 1941)
  • 08 octombrie – ziua independenței (1991 tăierea tuturor legăturilor cu Iugoslavia)
• Formă de guvernământ: republică parlamentară; parlament unicameral – Hrvatski Sabor
• Dreptul la vot – 18 ani (16 ani dacă angajat); sufragiu universal
• Conducere actuală (mai 2017):
  • Președinte – Kolinda GRABAR-KIRATOVIC(ian. 2015) – prima femeie președinte din istoria Croației – mandat de 5 ani
  • Prim-ministru: Andrej PLENKOVIC (octombrie 2016)
• Repere istorice: vestigii din paleolitic la Krapina; epoca de fier – culturile Hallstatt și La Tene; colonii grecești și apoi romane – împăratul Dioclețian a construit un palat în Split, unde s-a retras în 305 d.C.; avarii și croații au invadat teritoriul în prima jumătate a secolului VII; ducatul Croației (ca și cel al Panoniei) era vasal al Franței în sec. IX; dominație venețiană pe coasta dalmată în sec XV și cucerire otomană – bătălia de la Mohacs (1526); conducerea habsburgică și inserarea în Imperiul Austro-Ungar; independența în 1918 și crearea Iugoslaviei; 1945-1980 – Iosif Broz Tito președinte (tensiuni cu URSS); 1990 – primele alegeri libere, câștigă Franjo Tudjman; 1991 – declararea independenței, izbucnirea războiului; 1995 – acordul de pace de la Dayton; 2010 – vizita președintelui Josipovic la Belgrad (detensionarea relațiilor dintre cele două state); 2013 – integrare în UE
• Moneda și paritatea: Kuna, 1 HRK = 0,61 RON –  07 mai 2017 – 27.03.17) BGN =2.32934RON) – 22.03.17
• Economie: 2016 – PIB –  94.24 miliarde $ (PPP), 49,86 miliarde $ (nominal) – economie emergentă; PIB/locuitor: 23.171 $ (PPP), 12.405 $ (nominal), forța de muncă – 1.61 milioane (2016), rata șomajului – 15.8 % (2016), populație sub limita sărăciei – 19.5 % (2014)
  • Domenii: servicii (69.2%); industrie (26.6%) – construcția de nave, procesarea de mâncare, tehnologia informației, biochimie, industria lemnului; agricultură (4.2%) – 2016; turismul contribuie la 20% din PIB; Rimac Automobili – mașini electrice
  • Resurse naturale: petrol, cărbune, bauxită, calciu, asfalt, mica, sare și hidroenergie
  • Comerț: mașinării, echipamente de transport, textile, produse chimice, mâncare, combustibili export (Italia, Slovenia, Germania, Bosnia, Austria, Serbia) import –  (Germania, Italia, Slovenia, Austria, Ungaria)

Domenii ale identității naționale

• Cultură: melanj, datorită multiplelor influențe – occidentală și bizantină, central-europeană și mediteraneană; arhitectura de pe coastele Dalmației și Istriei are influențe venețiene, adoptând stilurile romanic în evul mediu, baroc și roccoco; arta modernă, inclusiv art nouveau; termenul cravata provine de la ceea purtau mercenarii croați din Franța în sec. XVII – cravat; Croația are multiple elemente de cultură în patrimoniul UNESCO – 7 situri și 10 capodopere intangibile (număr egal cu Spania, cel mai mare din Europa);
• Personalități: prozatorul Miroslav Krleža, poetul Tin Ujević și nuvelistul  Ivo Andrić – cei mai mari scriitori croați; Vlaho Bukovac and Ivan Meštrović (pictori);
• Sport: 10% din populație este implicată în sporturi; medalii olimpice la aruncarea discului, polo de apă, schi alpin; campioni mondiali la handbal (2003); Dario Simic, Davor Suker, Zvonimir Boban (vedete ale fotbalului european) + naționala Croației – a intrat pe locul 125 în clasamentul FIFA din 1993, iar la Campionatul Mondial din Franța a ajuns pe locul 3 – cea mai volatilă echipă din istorie
• Gastronomie: Dalmația și Istria – influențe mediteraneene și italiene (mâncare bazată pe fructe de mare, paste și legume coapte); bucătăria continentală are influențe austrice, maghiare și turcești; până la sfârșitul sec. XVIII Croația, era o țară consumatoare (și producătoare) strict de vin, însă a fost stimulat și apetitul pentru bere.
• Reprezentare în organizații internaționale:  NATO , UE , ONU + agențiile ONU, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Consiliul Europei, OSCE, Organizația Mondială a Comerțului, Curtea Internațională de Justiție
• Istoric relații bilaterale cu România și protocol/acord educație:
  • Relații diplomatice stabilite la 29.08.1992
  • Mai 1993 – acord interguvernamental de colaborare în domeniul învățământului, culturii și științei
  • Noiembrie 2014 – protocol de colaborare interministerial

Reprezentare diplomatică

• în România: Ambasada Republicii Croaţia în România
  • Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar:  Davor VIDIŠ
  • Adresa: Str.Dr. Burghelea, Nr.1, Sector 2, cod 024031, Bucureşti
  • Telefon: (0040-21) 300 36 55
  • Fax: (0040-21) 313 03 84
  • E-mail: croemb.bucharest@mvep.hr
  • Website: http://ro.mfa.hr/

• În Croația: Ambasada României în Republica Croaţia
  • Ambasador: Domnul Constantin-Mihail GRIGORIE
  • Adresa:  Strada Mlinarska nr. 43, 10000 – Zagreb
  • Telefon: +385 1 4677550
  • Fax: +385 1 4677854
  • E-mail: zagreb@mae.ro
  • Website: http://zagreb.mae.ro/

Link-uri importante

• Administrația Prezidențială – http://predsjednica.hr/naslovnica/en
• Parlament – http://www.sabor.hr/English
• Guvern – https://vlada.gov.hr/en
• Afacerilor Externe și Europene – http://www.mvep.hr/en/
• Ministerul Științei și Educației – http://public.mzos.hr/Default.aspx?sec=2428

Surse

• CIA world factbook – https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/hr.html
  (economie, guvern, organizații internaționale, date statistice)
• BBC country profile – bbc.co.uk/news/world-europe-17212572
  (repere istorice și fotografia 1)
• Wikipedia – en: https://en.wikipedia.org/wiki/Croatia și ro: https://ro.wikipedia.org/wiki/Croația
  (geografie, istorie, cultură, fotografia 2)
• MAE – https://www.mae.ro/bilateral-relations/4529#807
  (relații bilaterale + reprezentare diplomatică)